vineri, 25 februarie 2011
duminică, 20 februarie 2011
Love at first sight
Nu stiu de ce postez acest articol, nu stiu pentru cine, insa asta gandesc acum si asta scriu. Vine din inima si asta conteaza. Poate e pentru tine, poate nu...oricum nu iti pasa. ..inspiratie de moment...
Nu erai pe atunci nici incredibil de chipes, erai mai degraba dezordonat si dintotdeauna ai fost un stereotip clasic, nimic iesit din comun. Dar in chipul tau eu am gasit un element care m-a intrigat peste masura, care m-a facut sa sar pragul de a-ti fi straina si sa te cunosc. M-ai chemat, fie cu gandul, fie cu privirea, fie cu inima. Nu am vazut asta, am simtit-o doar.
Cand te uitai la mine, cand imi vorbeai, declansai un magnetism intre noi care ma inspaimanta. Parca deveneai altcineva in momentul in care gesticulai sa-mi explicit mie ceva. Cu ceilalti, deveneai celalalt tu. Discutatul tu, popularul tu...Pe toate celelalte le intimidai si credeai ca acelasi lucru il vei pati cu mine, dar in loc ca sentimentul sa imi inabuseasca graiul, mi-a dat forta de a-ti tine piept, de a ma arata indiferenta.
Privirea-mi cauta legatura aceea pe care am simtit-o de prima oara, cauta sa se incruciseze cu a ta. Priveam vrajita dar sigura ca nu-mi dezvalui gandurile. Iar tu, intrigat la fel de imbarbatarea mea si de curajul de a-ti raspunde ferm cand asteptai opusul, tineai mortis sa ma ingenunchezi verbal, sa-ti arati carisma si sa te impui. Dar cand imi intalneai privirea paleai, iti pierdeai din stoicism si te pierdeai. Era atat de placut schimbul asta jucaus de afirmatii una peste alta. Ca pe urma, sa ne dam seama ca defapt ne placeam enorm. Si ca discutia aia a fost incadrarea intr-un plan a propriilor personalitati si a interactiunii dintre ele.
marți, 15 februarie 2011
Regrete...
Ceea ce parea, la inceput, un joc inofensiv, s-a transformat, pe parcurs, intr-o batalie menita sa fie pierduta.
Am pornit cu bratele larg deschise, facand pasi mari si deloc chibzuiti.
Am intins un deget si-am permis sa mi se ia toata mana. Am vrut sa ofer un obraz si am sfarsit prin a ma darui cu totul.
Simteam. Si nu ma intrebam ce simt. Si ma hraneam cu ceea ce nastea in celalalt modul meu de-a simti.
Si ma amageam, zicandu-mi ca e un joc. Din care, amandoi, cand il vom sfarsi, vom iesi nevatamati.Ascultam numai de inconstienta voce interioara ce-mi zicea ”Ia!“.
Si-am luat. Am luat zambete, si inocenta, si candoare. Si dedicare.Si multa iubire.
Am luat trairi intense. Imbratisari invaluite intr-o savoare specifica tineretii.
La un moment dat, am simtit ca jocul nu mai e joc. Ca e realitate.
Si am inteles cand el era deja departe. Se retrasese fara sa recunoasca faptul ca nu se mai poate juca. A fost dur, mult prea necrutator pentru sufletul meu de copil.
Primeam raspunsuri seci si gesturile erau mai reci. Nu vroiam sa vad asta... Si simteam ca trebuie sa ii platesc !
Special pentru tine...
Ma crezi cand iti spun ca m-am saturat?
Ca vreau sa dispar asa,pur si simplu?
Vreau sa merg undeva unde nu ma cunoaste nimeni,unde nu cunosc pe nimeni,undeva unde pot sa arat o alta latura a mea,unde sa cunosc oameni noi care nu stiu cum ma simt si care ma ranesc,care ma fac sa plang si care ma dezamagesc! O lume noua unde nimeni nu ma poate demoraliza,unde pot sa invat lucruri noi,alti oameni,iubiri si prietenii … ma crezi nebuna nu?
Poate sunt dar asta vreau acum !
Vreau sa se termine odata a 8-a si sa intru a 9-a, vreau sa am noi vise si noi credinte,vreau sa devin persoana care vreau sa fiu si pe care o vor si ceilalti , o persoana responsabila si calma,sigura pe ea si zambitoare. M-am saturat sa ma uit in oglinda si sa vad o persoasa stoarsa de puteri si bolnava,cu fata rosie de plans.
Vreau o persoana sau un lucru care sa-mi ia durerea pur si simplu,cu atata o atingere doar !
Vreau sa uit,da,da,sa uit cred ca asta ar fi cel mai bine. Ma doare cand vad ca ma atasez si imi pasa de persoane carora nu le pasa de mine,care nu imi vad ochii rosi ,care se uita la mine si imi spun: “ce ai?ai patit ceva?” si se multumesc cu un “nu am nimic” si te lasa si uita.
Ala e momentul in care tu sa vii si sa ma iei in brate si sa-mi spui ca e ok sa plang si sa dau afara tot ce nu-mi convine , dar eu deja m-am obisnuit sa plang pe ascuns sau sa tin in mine lacrimi amare si atat de arzatoare care ma macina pe dinauntru putin cate putin … si cea mai mare concluzie e ca sunt dezamagita de mine , pentru ca nu dau ce pot si ma multumesc cu putin desi vreau mult , pentru ca nu uit , desi stiu ca mi-ar fi mai bine daca as uita odata ce a fost si sa trec mai departe , pentru ca nu pot sa ma bucur pentru ceilalti pe deplin pentru ca sunt fericiti si eu nu . Si sunt dezamagita de toti ceilalti pentru atat de multe lucruri incat nu le mai tin randu’ sunt dezamagita de cei care s-au schimbat , de cei care nu au incredere in mine , cei care s-au indepartat de mine si de cei care nu imi arata daca sunt importanta sau nu pentru ei …
Ca vreau sa dispar asa,pur si simplu?
Vreau sa merg undeva unde nu ma cunoaste nimeni,unde nu cunosc pe nimeni,undeva unde pot sa arat o alta latura a mea,unde sa cunosc oameni noi care nu stiu cum ma simt si care ma ranesc,care ma fac sa plang si care ma dezamagesc! O lume noua unde nimeni nu ma poate demoraliza,unde pot sa invat lucruri noi,alti oameni,iubiri si prietenii … ma crezi nebuna nu?
Poate sunt dar asta vreau acum !
Vreau sa se termine odata a 8-a si sa intru a 9-a, vreau sa am noi vise si noi credinte,vreau sa devin persoana care vreau sa fiu si pe care o vor si ceilalti , o persoana responsabila si calma,sigura pe ea si zambitoare. M-am saturat sa ma uit in oglinda si sa vad o persoasa stoarsa de puteri si bolnava,cu fata rosie de plans.
Vreau o persoana sau un lucru care sa-mi ia durerea pur si simplu,cu atata o atingere doar !
Vreau sa uit,da,da,sa uit cred ca asta ar fi cel mai bine. Ma doare cand vad ca ma atasez si imi pasa de persoane carora nu le pasa de mine,care nu imi vad ochii rosi ,care se uita la mine si imi spun: “ce ai?ai patit ceva?” si se multumesc cu un “nu am nimic” si te lasa si uita.
Ala e momentul in care tu sa vii si sa ma iei in brate si sa-mi spui ca e ok sa plang si sa dau afara tot ce nu-mi convine , dar eu deja m-am obisnuit sa plang pe ascuns sau sa tin in mine lacrimi amare si atat de arzatoare care ma macina pe dinauntru putin cate putin … si cea mai mare concluzie e ca sunt dezamagita de mine , pentru ca nu dau ce pot si ma multumesc cu putin desi vreau mult , pentru ca nu uit , desi stiu ca mi-ar fi mai bine daca as uita odata ce a fost si sa trec mai departe , pentru ca nu pot sa ma bucur pentru ceilalti pe deplin pentru ca sunt fericiti si eu nu . Si sunt dezamagita de toti ceilalti pentru atat de multe lucruri incat nu le mai tin randu’ sunt dezamagita de cei care s-au schimbat , de cei care nu au incredere in mine , cei care s-au indepartat de mine si de cei care nu imi arata daca sunt importanta sau nu pentru ei …
luni, 14 februarie 2011
Valentine's day...
Pai...la cererea cuiva [se stie el] imi voi exprima opinia cu privire la aceasta zi blestemata. Nu am nimic cu nimeni, dar ce rost au toate inimioarele si toate chestiile care din exterior provoaca greata? Cred ca o floare ajunge, nu trebuie diferite obiecte rosii sau roz prin care sa ii arati cat de mult tii la el/ea. Trebuie neaparat o zi anume ca sa iti exprimi sentimentele? In restul anului nu va iubiti, sau ce? Si nu vreau sa aud texte gen "pentru ca nu iubesti pe nimeni spui ca ziua asta e absurda" sau "vrei sa pari diferita, dar defapt esti ca toti ceilalti". Nu, asta sunt eu si despre asta scriu. Nu-ti convine, nu citi.
Valentine's Day versus Dragobete...tu in care crezi?
Nu prea vroiam sa scriu despre aceasta zi, dar uite ca din plictiseala fac si asta. Pentru inceput vreau sa urez "la multi ani" tuturor indragostitilor care au impresia ca si-au gasit "marea dragoste". Felicitari in primul rand pentru ca sunteti fericiti.
Daca tot e sezonul iubirii si al sarbatorilor care celebreaza dragostea, se impune din nou urmatoarea tema controversata: Ce rost are sarbatoarea Sfantului Valentin in contextul in care noi romanii avem Dragobetele?
Este Valentine’s Day un nou prilej pentru cei indragostiti sa isi celebreze iubirea sau este pur si simplu o sarbatoarea importata, fara rost? Raspunsul acesta depinde de tabara in care te afli.
Daca esti tipul de om ce considera ca nu are rost sa te revolti impotriva unei sarbatori frumoase fie ea preluata de la americani, pe tine sigur nu te-a deranjat tot tamtamul facut pe seama Valentine’s Day. Dar daca pe de alta parte, esti cam satul de toata publicitatea ieftina care inconjoara aceasta zi de 14 februarie, atunci s-ar putea sa ai o atitudine mai critica. Te bucuri in sfarsit ca s-a terminat toata nebunia cu inimioarele si jucariile din plus, dar in acelasi timp esti nostalgic pentru ca nimeni nu mai tine cont de Dragobete?
Oricum, indiferent de tabara in care te afli, ar fi interesanta o comparatie intre aceste doua figuri… Pana la urma, care sunt diferentele intre cei doi si de ce se impune o opozitie gen Dragobete versus Valentine’s Day?
In primul rand, in traditia populara Dragobetele este considerat fiul Dochiei, un barbat chipes si iubaret, care vesteste primavara, trezind astfel natura la viata! Spre deosebire de acesta, conform traditiei catolice, Sfantul Valentin a fost un preot ce ii casatorea pe ascuns pe tinerii care se iubeau.
La romani, se spune ca cei care se intalnesc de Dragobete se vor iubi tot anul, precum si pasarile se “logodesc” in acest inceput de primavara. Se pare ca in unele parti ale tarii Dragobetele era sarbatorit pe 1 martie, tocmai pentru ca aceasta figura mitologica era crezuta a fi vestitorul primaverii. In traditia catolica, una din legendele care circula pe seama Sfantului Valentin spune ca acesta a fost un roman care a fost martirizat pentru ca a refuzat sa renunte la crestinism, iar inainte de a muri i-a lasat un mesaj intitulat “From Your Valentine” fetei temnicerului sau. Astfel, el a devenit patronul indragostitilor de peste tot.
Facand aceasta mica paralela, cea mai usoara concluzie la care putem ajunge este ca sarbatoarea Sfantului Valentin este si mai romantica decat rusticul Dragobete! Ce sanse sa aiba astfel traditiile populare romanesti, poate si putin cam invechite pentru cei de la oras, in fata unui preot care s-a sacrificat de dragul crestinatatii sau a celor care se iubesc?
In orice caz, Valentine’s Day si-a castigat popularitatea din mai multe motive, printre care se afla si spiritul comercial al americanilor care stiu sa scoata ceva profit din aproape orice! Dar daca pentru alte tari, precum Franta sau Germania, este oarecum justificat acest import, de ce ar fi si pentru noi, care avem deja o sarbatoare proprie a indragostitilor? Sa fie oare doar un refuz al traditiilor sau vesnicul spirit de turma al unei tari mici fata de o super putere?
[I will give to you the love you seek and more
Come on I’m waiting for you
I will give to you
The love you seek and more]
Daca tot e sezonul iubirii si al sarbatorilor care celebreaza dragostea, se impune din nou urmatoarea tema controversata: Ce rost are sarbatoarea Sfantului Valentin in contextul in care noi romanii avem Dragobetele?Este Valentine’s Day un nou prilej pentru cei indragostiti sa isi celebreze iubirea sau este pur si simplu o sarbatoarea importata, fara rost? Raspunsul acesta depinde de tabara in care te afli.
Daca esti tipul de om ce considera ca nu are rost sa te revolti impotriva unei sarbatori frumoase fie ea preluata de la americani, pe tine sigur nu te-a deranjat tot tamtamul facut pe seama Valentine’s Day. Dar daca pe de alta parte, esti cam satul de toata publicitatea ieftina care inconjoara aceasta zi de 14 februarie, atunci s-ar putea sa ai o atitudine mai critica. Te bucuri in sfarsit ca s-a terminat toata nebunia cu inimioarele si jucariile din plus, dar in acelasi timp esti nostalgic pentru ca nimeni nu mai tine cont de Dragobete?
Oricum, indiferent de tabara in care te afli, ar fi interesanta o comparatie intre aceste doua figuri… Pana la urma, care sunt diferentele intre cei doi si de ce se impune o opozitie gen Dragobete versus Valentine’s Day?
In primul rand, in traditia populara Dragobetele este considerat fiul Dochiei, un barbat chipes si iubaret, care vesteste primavara, trezind astfel natura la viata! Spre deosebire de acesta, conform traditiei catolice, Sfantul Valentin a fost un preot ce ii casatorea pe ascuns pe tinerii care se iubeau.
La romani, se spune ca cei care se intalnesc de Dragobete se vor iubi tot anul, precum si pasarile se “logodesc” in acest inceput de primavara. Se pare ca in unele parti ale tarii Dragobetele era sarbatorit pe 1 martie, tocmai pentru ca aceasta figura mitologica era crezuta a fi vestitorul primaverii. In traditia catolica, una din legendele care circula pe seama Sfantului Valentin spune ca acesta a fost un roman care a fost martirizat pentru ca a refuzat sa renunte la crestinism, iar inainte de a muri i-a lasat un mesaj intitulat “From Your Valentine” fetei temnicerului sau. Astfel, el a devenit patronul indragostitilor de peste tot.
Facand aceasta mica paralela, cea mai usoara concluzie la care putem ajunge este ca sarbatoarea Sfantului Valentin este si mai romantica decat rusticul Dragobete! Ce sanse sa aiba astfel traditiile populare romanesti, poate si putin cam invechite pentru cei de la oras, in fata unui preot care s-a sacrificat de dragul crestinatatii sau a celor care se iubesc?
In orice caz, Valentine’s Day si-a castigat popularitatea din mai multe motive, printre care se afla si spiritul comercial al americanilor care stiu sa scoata ceva profit din aproape orice! Dar daca pentru alte tari, precum Franta sau Germania, este oarecum justificat acest import, de ce ar fi si pentru noi, care avem deja o sarbatoare proprie a indragostitilor? Sa fie oare doar un refuz al traditiilor sau vesnicul spirit de turma al unei tari mici fata de o super putere?
Si in final vreau sa mentionez ca melodia de mai jos e descoperirea zilei. Mi se pare absolut superba si descrie exact ceea ce simt eu acum.
[I will give to you the love you seek and more
Come on I’m waiting for you
I will give to you
The love you seek and more]
sâmbătă, 12 februarie 2011
Barfe...
Si daca ar fi adevarat ceea ce spuneti care e problema? Fac ce vreau! Vedeti-va de vietile voastre ca nu faceti lucrurile mai bine decat mine.
Hai pa...
vineri, 11 februarie 2011
Ameteala...
Pornind de la ultimul post al Teodorei, am realiza ca sunt confuza. Am impresia ca stiu ce vreau, ca atunci cand spun "nu" fac alegerea cea mai buna, insa inima imi spune altceva. Incerc sa aleg cu mintea, insa sufletul sufera. As vrea sa renunt, dar la ce bun? Mai bine incerc sa ma lupt cu mine insumi si poate va iesi ceva bun.
Acum, simt foarte multe lucruri, dar nu prea inteleg de unde am acumulat atatea sentimente. Parca vreau sa gasesc un vinovat pentru ceea ce mi se intampla, dar pe cine?:-??(avand in vedere ca eu nu sunt niciodata vinovata de nimik-->Pa!T3o stie;)))Pe de o parte sunt vesela, increzatoare, pe de alta parte ma gandesc la olimpiada de maine la care stiu ca nu voi face nimik si imi pierd speranta. Acum, cand vroiam ca in sfarsit sa ma linistesc si eu, acum cand speram sa fac ceva bun, apare acest amestec de sentimente. Iubire, dar in acelasi timp si ura, fericire si tristete, optimism, incredere, gelozie, entuziasm...
joi, 10 februarie 2011
Top melodii romanesti de dragoste
Pentru ca traim intr-o tara care, in ciuda a ceea ce se aude despre ea, se incapataneaza sa creada in traditiile si obiceiurile sale, pentru ca traim intr-o tara in care locuitorii sai stiu totusi sa cinsteasca propria sarbatoare a dragostei, pentru ca traim intr-o tara in care se poate canta si minunat (nu doar manelistic, nu doar imitativ, nu doar cosmopolit) despre orice, pentru ca vrem sa crestem numarul celor care mai cred in
Jasmine- Da-mi dragostea:X::Xprefererata mea
Holograf - Sa nu-mi iei niciodata dragostea
Florin Chilian - Chiar daca
Loredana Groza - Buna seara, iubito
Ilie Micolov-Dragoste
Mihaela Runceanu - De-ar fi sa vii
Jasmine- Da-mi dragostea:X::Xprefererata mea
Holograf - Sa nu-mi iei niciodata dragostea
Florin Chilian - Chiar daca
Loredana Groza - Buna seara, iubito
Ilie Micolov-Dragoste
Mihaela Runceanu - De-ar fi sa vii
De ce prima dragoste iti poate da atata incredere ?
E o intrebare pe care mi-a pus-o o persoana care nu vrea sa apara pe blogul meu. Sincer, nu stiu sa raspund. Presupun ca datorita sentimentelor unice pe care le simti pentru prima data. Promit ca ma voi gandi la asta pana data viitoare...
In pas cu moda...
In ultima vreme toti colegii isi fac blog. De ce ? Pentru ca e la moda.Vom deveni o clasa de bloggeri...
Fac trimitere catre blogurile lor...
Bogdan : http://blogullubogdan.blogspot.com/
Claudiu: http://www.newfunnyblog.blogspot.com/
Teo: http://theodoraioana.blogspot.com/
Laura: http://ella-96.blogspot.com/
Vlad C: http://vladbloglui.blogspot.com/
Mai aveau si altii, dar :-??
Concluzia: e mai bine sa citesti bloguri decat sa iti scrii temele
:-h
Fac trimitere catre blogurile lor...
Bogdan : http://blogullubogdan.blogspot.com/
Claudiu: http://www.newfunnyblog.blogspot.com/
Teo: http://theodoraioana.blogspot.com/
Laura: http://ella-96.blogspot.com/
Vlad C: http://vladbloglui.blogspot.com/
Mai aveau si altii, dar :-??
Concluzia: e mai bine sa citesti bloguri decat sa iti scrii temele
:-h
miercuri, 9 februarie 2011
Pentru ea...
Pentru ca e iubita mea, merita si ea o postare speciala. Elena e prietena mea din clasa I. Imi aduc aminte cu placere de momentele pe care le petreceam impreuna, avand in vedere ca tot ce faceam faceam impreuna. Si acum petrecem mult timp impreuna si facem poze pe geam in fiecare vineri, la ora 18.
Concluzia: o iubesc si ii multumesc pentru dedicatia de la Smile FM:))
marți, 8 februarie 2011
Special pentru Pa!T3o
Scumpa mea colega de banca pentru o zi, Teo, este o persoana speciala din toate punctele de vedere. Alaturi de ea fiecare minut din ora de mate este special. Cu ea, Sfanta ora de religie nu mai e sfanta. Doar ea poate sa scrie mesaje in ora de franceza, privind-o pe profa ca si cum ar fi o eleva silitoare. Doar ea se poate speria de vibratiile telefonului atunci cand o suna lumea in ora de muzica. Doar ea ma invata texte prin care sa arati prostilor ca nu iti pasa de existenta lor. Doar ea... http://www.youtube.com/watch?v=VZByH1ZiqGA
Doar Pa!T3o poate sa imi distruga bucataria pentru niste cartofi prajiti cruzi. Doar Teo stie tot.[punct pus special pentru Mar=))]SRL.
Ar fi multe de zis despre ea, dar ajunge ca dupa stiti prea multe...
-si uite ca m-am tinut si de promisiune si am postat articolul despre tine-
Da, stiu ca te vei supara ca am pus poza aia, dar e prea tare.
Hai ca te iubesc:*.
Da, stiu ca te vei supara ca am pus poza aia, dar e prea tare.
Hai ca te iubesc:*.
Lumea mea...
Avand in vedere ca in ultimul timp incerc sa fiu prietena cu toata lumea si ca m-am impacat cu toti asa-zisii "prieteni" pot spune ca "traiesc intr-o lume roz"(citat by Pits). Pai...da, cel putin momentan pentru ca in scurt timp cred ca le voi spune din nou lucrurilor pe nume, deci implicit voi reveni la micile certuri devenite de acum obisnuite.
De ce?
Pentru ca e la moda sa ai blog si pentru ca vreau ca Teo sa nu isi faca tema la romana, ci sa citeasca postarile mele.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)